Tarlungeni

Istoria Tarlungeniului incepe undeva in secolul XV si este legata, paradoxal poate de istoria Branului. Iata pe scurt cate ceva din istoria localitatii:

„Sub aspect administrativ, satul a apatinut din secolul al XV-lea judetului Alba de Sus, nedezlipindu-se de domnii feudali pana in anul 1499, cand regele Vladislav, avand incurcaturi banesti, zalogeste orasului Brasov in schimbul unor noi imprumuturi, cele sapte sate sacelene, din care facea parte si Tarlungeni, impreuna cu Apata si Crisbav si care apartineau de cetatea Branului. In anul 1784, imparatul Iosif al II-lea desfiinteaza districtul Brasovului, iar comunele din S-V trec la judetul Fagaras, iar comunele din restul districtului printre care si Tarlungeniul, trec la judetul Trei Scaune, pentru ca sase ani mai tarziu, adica in 1790, sa revina la forma de district Brasov, in care se gasea sisatul Tarlungeni.
Din timpurile cele mai vechi, satul era locuit de tarani liberi, nefiind nici un nobil feudal in localitate. Satul facea parte din acele treisprezece sate libere, care erau date prin documentul lui Ludovic I din 15 noiembrie 1377, orasului Brasov, cu conditia ca aceste sate sa ajute sa se cladeasca cetatea Branului. In urma acestui document, taranii din aceste treisprezece sate, au devenit iobagii cetatii, fiind obligati sa faca numai serviciul militar.”

Nimic nu tradeaza din istoria localitatii gradul de saracie in care se gaseste o mare parte a populatiei astazi. La Tarlungeni am fost intr-o zi friguroasa, pe zapada.

Am intalnit copiii tremurand de frig, murdari care ne-au povestit cum stau intr-o singura camera 5,6,10 persoane si cum se incalzesc, cand au lemne, la o singura soba intreaga familie.

Problemele pe care le-am intalnit la Tarlungeni sunt atat de mari incat descurajeaza orice initiativa civica de intrajutorare. Nici in ceea ce priveste controlul stomatologic lucrurile nu au stat mai bine.

Copiii nu se spala pe dinti, nu au periute si au probleme grave inca de la varste mici. Ca o sinteza trista a starii de lucruri de la Tarlungeni, unul dintre copiii ne-a spus ca nu a avut niciodata o periuta de dinti, iar daca ar avea bani de una, i-ar da mai curand pe mancare.

 

Facebook Twitter Google Digg Reddit LinkedIn Pinterest StumbleUpon Email

Sinca Noua, Paltin

Drumul de la Brasov la Sinca Noua este ca o calatorie catre tine insuti. Lung, variat si plin de frumusete, te aduce intr-o stare de liniste, iar cand pasesti in Sinca, simti ca este unul dintre locurile in care ai vrea sa revii mereu.

Scoala nu este mare, caci toata comuna numara in jur de 1700 de suflete. Copiii sunt respectuosi, cumva sfiosi si stau linistiti asteptandu-si randul la control.

Am fost la Sinca cu doua dintre colaboratoarele noastre de baza inca de la inceputul campaniei, Raluca si Codruta Maries si cu Michael Crookstone, un medic stomatolog din Statele Unite.

In aceeasi zi am fost si la Paltin, un sat care apartine de comuna Sinca Noua.

Facebook Twitter Google Digg Reddit LinkedIn Pinterest StumbleUpon Email

Mandra

Facebook Twitter Google Digg Reddit LinkedIn Pinterest StumbleUpon Email

Comana

Comana a fost un important centru administrativ al tarii Fagarasului pe vremea cand stefan Mailat era principe al Transilvaniei. De aici era administrata partea rasariteana a tarii Fagarasului. Aici exista un scaun de judecata format din 12 asesori, cateva domenii ale principelui si conacul familiei nobiliare Mailat.

Facebook Twitter Google Digg Reddit LinkedIn Pinterest StumbleUpon Email

Bunesti

O zi de toamnă târzie. O şcoală nou renovată. Zeci de copii frumoşi şi timizi. Şi, mai ales, cele mai puţine probleme stomatologice din toate localităţile vizitate de caravana „Vorbeşte în gura mare şi zâmbeşte”.

DSC_0542 DSC_0543 DSC_0544 DSC_0545 DSC_0546 DSC_0547 DSC_0548 DSC_0549 DSC_0550 DSC_0551 DSC_0552 DSC_0553 DSC_0554 DSC_0555 DSC_0556 DSC_0557 DSC_0558 DSC_0559 DSC_0560 DSC_0561 DSC_0562 DSC_0563 DSC_0564 DSC_0565 DSC_0566 DSC_0567 DSC_0568 DSC_0569 DSC_0570 DSC_0571 DSC_0572 DSC_0573 DSC_0574 DSC_0575 DSC_0576 DSC_0577 DSC_0578 DSC_0579 DSC_0580 DSC_0581 DSC_0582 DSC_0583 DSC_0584 DSC_0585 DSC_0586 DSC_0587 DSC_0588 DSC_0589 DSC_0590 DSC_0591 DSC_0592 DSC_0593 DSC_0594 DSC_0595 DSC_0596 DSC_0597 DSC_0598 DSC_0599 DSC_0600 DSC_0601 DSC_0602 DSC_0603 DSC_0604 DSC_0605 DSC_0606 DSC_0607 DSC_0608 DSC_0609 DSC_0610 DSC_0611 DSC_0612 DSC_0613 DSC_0614 DSC_0615

Facebook Twitter Google Digg Reddit LinkedIn Pinterest StumbleUpon Email

Budila

La Budila, în ciclul primar sunt peste 500 de copii, iar în cel gimnazial, peste 700. Şi am avut surpriza că majoritatea

părinţilor şi-au dat acordul pentru controlul gratuit! Noroc că am fost însoţiţi de patru medici

stomatologici minunaţi care au controlat timp de multe ore, sute de copii. A fost un tur de forţă în urma

cărora au fost descoperite multe, foarte multe probleme stomatologice.

Facebook Twitter Google Digg Reddit LinkedIn Pinterest StumbleUpon Email
Exemple

Homorod (in germana Hamruden, Hameruden, Hammeroden, Homoroden, Homrod, in maghiara Homoród) este o localitate in judetul Brasov, nu departe de Rupea.

Istoricul localitatii este interesant: a fost intemeiata de colonisti din Flandra (hospites flandrenses), care vorbeau o limba putin diferita de cea a sasilor, dar erau tot de origine germana. Initiasl localitatea s-a numit Pertersdorf .

La sfarsitul secolului al XIII-lea, localnicii au inceput constructia bisericii romanice de tip sala, o raritate fata de planul cu trei nave al celor mai multe biserici sasesti. Arcul triumfal este inzidit, iar vechiul cor se afla ascuns in parterul turnului de est. Peretii lui sunt impodobiti cu fresce care dateaza din trei perioade (secolele al XIII-lea, al XIV-lea si al XV-lea).

Puternica cetate taraneasca saseasca, cu dubla incinta (sec.XV-XVI), ridicata in jurul Bisericii Evanghelice-Lutherane (sec.XIII) nu a fost niciodata cucerita.

Din pacate, nu mai exista astazi aproape deloc localnici de origine germana. In ianuarie 1945, cand s-a hotarat deportarea germanilor din Romania in Uniunea Sovietica, toti barbatii de 17 pana la 45 si femeile de 18 pana la 30 ani de origine germana au fost ridicati si deportati pentru „munca de reconstructie” in Uniunea Sovietica. Din Homorod, au fost deportate 59 persoane. Patru din ei au murit in asa zisele lagare de internare sovietice. Dupa 5 ani, detinutii au fost repatriati in Romania, cu exceptia unora care, fiind bolnavi si inapti de munca, fusesera expulzati deja dupa 2 ani in zona sovietica de ocupatie a Germaniei.

Copiii

La Homorod copiii invata intr-o scoala lipita de frumoasa cetate saseasca. Este de ajuns sa deschida o portita si pasesc in curtea bisericii. Nu prea au voie si rareori gasesc poarta deschisa, dar nu exista nici macar unul care sa nu se fi strecurat in linistea zidurilor cetatii.

 

Facebook Twitter Google Digg Reddit LinkedIn Pinterest StumbleUpon Email

Teliu

Stiam doar ca la Teliu sunt inscrisi multi copii, peste 270! A fost una dintre localitatile in care parintii si profesorii au raspuns cel mai bine apelului nostru de a radiografia sanatatea dentara a copiilor.

Dar ce nu ne-am asteptat a fost sa intalnim atata voie buna si atata dezinvoltura. De la clasa pregatitoare si pana la clasa a VIII-a, copiii din Teliu au fost deschisi, curiosi si dornici sa ne intrebe cate in luna si in stele.

Nu s-au sfiit sa ne puna sa le facem poze, sa ne povesteasca care fete sunt cele mai populare in scoala sau de ce nu vor sa dea testul la biologie. A fost o zi fascinanta, pentru care le multumim.

La Teliu la scoala sunt peste 500 de copiii, majoritatea fara posibilitati materiale si cu o igiena dentara precara. Dupa centralizarea rezultatelor, vom vedea cati copii au nevoie de tratament de urgenta.

Si tu ne poti ajuta!

 

Facebook Twitter Google Digg Reddit LinkedIn Pinterest StumbleUpon Email

La Lunca Calnicului am intalnit copii care in marea lor majoritate aveau o dentitie sanatoasa si se spalau zilnic pe dinti. Am putut astfel sa impartim cu generozitate multe abtibilde cu mere care reprezinta premiul pentru dinti sanatosi. Bravo!

 

Facebook Twitter Google Digg Reddit LinkedIn Pinterest StumbleUpon Email

Prejmer este o localitate frumoasa, mare, la numai 12 km de Brasov. Este o localitate istorica,  prima atestare documentara datand din anul 1240, atunci cand regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235-1270), cedeaza biserica din Prejmer cu „toate veniturile si drepturile” sale, capitulului Manastirii Citeaux in Burgundia, abatia-mama a Ordinului cistercian, pentru folosul obstesc al intregului ordin.

Scoala generala din Prejmer este situata chiar langa biserica fortificata si este o scoala frumoasa, mare, renovata de curand. Cand ii intrebi insa pe copii de ce le place localitatea in care stau, iti dau raspunsuri candide, de copii: „pentru ca putem sa ne dam cu bicicleta”, „pentru ca sunt multi copii” sau „ca avem unde sa alergam”.

In ciuda potentialului turistic deosebit al comunei, locuitorii din Prejmer nu sunt instariti, iar aceasta se reflecta direct in igiena orala a copiilor. Speram sa putem sa ii ajutam pe cat mai multi copii si sa le redam zambetul!

Facebook Twitter Google Digg Reddit LinkedIn Pinterest StumbleUpon Email

Cauta

Comentarii recente

    Categorii